GB

Grădina Botanică Națională(Institut) "Alexandru Ciubotaru"

TELEUŢĂ ALEXANDRU la 60 de ani

                                                                  

                                                                                   Savant, manager şi militant al lumii vegetale.
 
                                                                                   [TELEUŢĂ ALEXANDRU ŞTEFAN la 60 de ani.]
 
          La 31 octombrie anul curent se împlinesc 60 ani de la naşterea directorului Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Ştiinţe a Moldovei. S-a născut în satul Oziornoe (fosta comună General Averescu), raionul Izmail, regiunea Odesa. În 1969 a absolvit şcoala medie din satul natal, apoi şi-a continuat studiile la facultatea de agronomie a fostului Institut Agricol „M.Frunze” din or. Chişinău, pe care l-a absolvit în anul 1974. Din primii ani de studenţie a îmbrăţişat cu dragoste domeniul cercetărilor ştiinţifice, participînd la realizarea programelor de cercetare ce ţin de genetica şi ameliorarea plantelor. Cunoştinţele de bază le-a acumulat sub îndrumarea academicienilor Anatolii Covarschii şi Vasile Micu, profesorului Mihail Borovschi şi alţi savanţi-pedagogi, care activau la catedra de Genetică, ameliorare şi seminologie din cadrul institutului. Teza de licenţă „Utilizarea formelor inbreeding (sibs) în ameliorarea porumbului”, realizată în baza experienţelor cu participrea personală a fost susţinută cu un succes deosebit.
          După absolvirea institutului a activat în calitate de agronom în sovhozul „Oziornoe”, unde s-a şi manifestat ca un inovator, implementînd o metodă eficientă de sporire a germinaţiei seminţelor de sfeclă furajeră. În anul 1975, la propunerea academicienilor Vasile Micu şi Alexandru Ciubotaru î-şi continuă studiile la aspirantura Institutului Unional pentru Fitotehnie „N. I. Vavilov” (Leningrad). Sub îndrumarea prof. Nicolai Corsacov a evaluat şi cercetat colecţia mondială a soiurilor şi hibrizilor de soia din VIR în condiţiile Moldovei şi a selectat forme cu o valoare economică înaltă (productivitate sporită a boabelor, conţinutul sporit de proteine şi aminoacizi esenţiali, a inhibitorilor tripsinei şi uleiului, rezistenţă la boli şi vătămători, adaptabilitate la recoltarea mecanizată etc.) şi a elaborat metode noi de ameliorare a calităţii boabelor la soia. Teza de doctorat cu genericul „Resurse genetice valoroase pentru ameliorarea soiei în condiţiile Zonei Centrale a Moldovei” a fost susţinută cu succes în prestigiosul Institut Unional pentru Fitotehnie „N. I. Vavilov”.
          Activitatea de cercetare şi-a început-o în anul 1975, fiind angajat în funcţie de cercetător ştiinţific la Institutul de cercetări „Porumbeni”. După absolvirea aspiranturei în a. 1978 a fost încadrat ca cercetător ştiinţific la Grădina Botanică a AŞM.
          În scopul realizării angajamentelor Republicii Moldova, cu privire la conservarea biodiversităţii stipulate în hotărârile organizaţiilor internaţionale de profil, îşi axează eforturile ştiinţifice pe domeniul conservăriii şi utilizării durabile a lumii vegetale, introducerii şi valorificării potenţialului genetic al plantelor furajere noi, construcţiei şi amenajării peisagistice a Grădinii Botanice. Printre rezultatele principale, obţinute de doctorul Alexandru Teleuţă vom menţiona; elaborarea şi promovarea Strategiei Naţionale şi Planul de Acţiune în domeniul conservării Diversităţii Biologice (Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova din 27.04.2001, nr. 112-XV), Programului Naţional privind constituirea Reţelei Ecologice Naţionale pentru anii 2011-2018 (Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.593 din 01.08.2011). În baza proiectelor elaborate de către doctorul Alexandru Teleuţă, Republica Moldova a beneficiat de suportul financiar al Fondului Global de Mediu, Fondului Global pentru protecţia Lumii Sălbatice, fondului regional al Programului Dunărea – Carpaţi.
         Merită de fi remarcată activitatea directorului Grădinii Botanice, ce ţine de elaborarea mai multor proiecte de legi şi regulamente cu privire la conservarea şi utilizarea durabilă a resurselor biologice ale Republicii Moldova (Lege nr. 1538-XIII din 25.02.1998 privind Fondul Ariilor Naturale Protejate de Stat; Lege nr. 325 din 15.12.2005 cu privire la Cartea Roşie a Republicii Moldova; Lege nr. 105 din 02.06.2005 cu privire la grădinile botanice; Lege nr. 755 din 21.12.2001 privind securitatea biologică şi regulamentele ulterioare în domeniu; Regulamentul Cadastrului obiectelor regnului vegetal, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 211 din 13.03.2009 ş. a.); proiectele cu privire la dezvoltarea sistemului de arii naturale protejate al Republicii Moldova, care stipulează fondarea primului parc naţional “Orhei” (FGM, PNUD Moldova), cu privire la perfectarea strategiei naţionale ce ţine de conservarea diversităţii biologice pentru anii 2012-2020, proiectul WWF cu privire la diminuarea impactului schimbărilor climatice din bazinul Dunării inferioare prin promovarea unui management durabil al resurselor naturale (apă, sol, vegetaţie) ş. a. A studiat şi fondat colecţia speciilor de plante furajere noi, care servesc în calitate de resurse genetice pentru ameliorarea culturilor de perspectivă, care pot fi cultivate pe soluri degradate şi salinizate (Galega orientalis, Silphium perfoliatum, Polygonum sachalinense etc.). Este autor trei soiuri noi omologate. A elaborat tehnologii de cultivare a acestora în condiţiile Republicii Moldova, care asigură o recoltă de cca 800q/ha masă verde. A stabilit centrele mondiale favorabile pentru mobilizarea genofondului de plante furajere şi a elucidat mecanismele de adaptare a lor la secetă şi arşiţă. Au fost selectate specii de plante valoroase pentru producerea energiei regenerabile - brichete şi pelete cu o putere calorică de 19,5 MJ/kg, recolta -20-30 t/ha substanţă uscată, care asigură obţinerea a 390-585 GJ/ha.
         Indiscutabil este aportul doctorului Alexandru Teleuţă în organizarea procesului ştiinţific în domeniul botanicii şi dezvoltării în continuare a Grădinii Botanice. Pe parcursul 8 ani a deţinut funcţia de secretar ştiinţific şi 5 de director adjunct pentru ştiinţă contribuind la elaborarea bazelor ştiinţifice a conservării lumii vegetale, introducerii şi aclimatizării plantelor în condiţiile Moldovei. Rezultatele ştiinţifice s-au soldat cu publicarea a peste 170 articole, inclusiv fiind coautor a 6 monografii: „Cartea Roşie a Republicii Moldova”,(ediţia II, 2001); seriei de carte în 4 volume “Lumea vegetală a Moldovei”, (2005-2007);”Economia mediului şi dezvoltarea durabilă”,(2003); „Environmental Economics”, Chişinău, (2005); „Plante medicinale”, (2008); “Flora Basarabiei” (plante superioare spontane) în 6 volume, volumul I. Contribuie la pregătirea tinerilor cercetători prin doctorantură şi stajieri în diferite centre ştiinţifice (13 doctoranzi), predă cursurile de lecţii teoretice şi practice de „Botanică” şi „Conservarea diversităţii biologice” la Universitatea AŞM şi la Universitatea de Stat din Moldova.
           În calitate de director al Grădinii Botanice (Institut) a AŞM a contribuit la acumularea şi menţinerea în colecţii a unui genofond de cca 10 mii taxoni de plante furajere, medicinale, aromatice şi decorative şi amenajarea expoziţiilor peisagistice, asigurarea cu utilaj ştiinţific performant a laboratoarelor (procurări a echipamentului în sumă de 5,0 mil. lei), implementarea elaborărilor ştiinţifice în ramurile economiei naţionale prin untermediul proiectelor de transfer tehnologic cu o eficienţa economică de cca 3,0 mil lei anual. Grădina Botanică a selectat şi omologat în Republica Moldova mai mult de 100 soiuri de plante decorative, furajere, medicinale, aromatice, nucifere şi tehnologiile de cultivare a lor, care permit obţinerea unui efect economic semnificativ. Au fost implementate: tehnologia de producere a marcoţilor de levănţică şi fondată plantaţia industrială ( întreprinderea moldo-germană “Resendjer” SRL, 150 ha), tehnologia de producere a uleiului, oţetului şi sării aromatizate, tehnologia de multiplicare rapidă prin microclonare a speciilor de plante economic valoroase şi a celor pe cale de dispariţie.
            Promovează activ proiecte de amenajare peisagistică a parcurilor în 20 primării şi şcoli (parcul Complexului monastic Curchi; parcul “Casa Muzeu S. Lazo” din s. Piatra, r-nul Orhei; Liceul teoretic din s. Mereni, r-nul Anenii Noi; Gimnaziul din s. Ratuş, r-nul Criuleni; Şcoala-grădiniţă nr. 120, mun. Chişinău; Mănăstirea „Sf. Mironosiţe Marta şi Maria”din r-nul Căuşeni; Parcul central din or. Cantemir; Scuarul din or. Sîngerei; Liceul teoretic “Alexandru cel Bun”, or. Sîngera; Liceele „M. Berezovschi”, „M. Sadoveanu” şi “Spiru Haret” din mun. Chişinău ş. a.), a promovat proiecte de colaborare cu instituţiile de profil din alte ţări (Slovacia, România, Ukraina, Belarusi, Rusia), finanţate de către Consiliul Europei. A convocat două simpozioane ştiinţifice internaţionale (2010 şi 2012) cu genericul “Conservarea lumii vegetale”. Prin efortul personal şi susţinerea Ministerul Mediului, a instalat un sistem nou atomatizat de irigare a teritoriului Grădinii Botanice (104 ha), care permite menţinerea expoziţiilor şi colecţiilor şi care generează o economie de cca 500 mii lei anual. În baza unui managament activ şi al dezvoltării capacităţilor de antreprenoriat, Grădina Botanică obţine anual un venit de 2,5 - 3,0 mil. lei. Contribuie la crearea confortului recreaţional pentru cca 150 mii persoane, care vizitează anual grădina, organizarea excursiilor, seminarelor, meselor rotunde, emisiunilor Radio-TV în domeniul protecţiei naturii, la educaţia ecologică şi conştientizarea populaţiei. Colecţiile şi expoziţiile din Grădina Botanică servesc în calitate de laboratoare în natură pentru instruirea copiilor, elevilor şi studenţilor. O atenţie deosebită acordă construcţiei capitale şi peisagistice a Grădinii Botanice - blocul de laboratoare, expoziţiile Vegetaţia Moldovei, Arboretumul, Rozariul, Lianariul, Grădina cu creştere dirijată etc.
           Dr. Alexandru Teleuţă este un promotor al valorilor naţionale, independenţei şi suveranităţii Republicii Moldova, dezvoltării durabile şi a integrării ţării noastre în comunitatea ştiinţifică europeană.
           Pentru rezultate ştiinţifice obţinute pe arena naţională şi internaţională, atragerea granturilor şi activitate managerială fructuoasă în diferite funcţii pe parcursul anilor, doctorului. Alexandru Teleuţă i s-a conferit Titlul Onorific „Om Emerit”, diplome de merit al Guvernului Republicii Moldova, Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Ministerului Mediului, Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Universităţii din Bucureşti ş. a.